Referate pt toti!

alex · Administrator Data inscrierii: 23/Noi/2007 Mesaje: 25

Permanenta transformare a personajului concret in raport cu mediul social-politic

In literatura, personajul practic are mereu o soarta grea, constituita din gindire filosofica, care nu in totdeauna arata superb, si el este nevoit mereu sa se adapteze la un alt mediu.
Primul personaj realist ales de mine, care trece prin acesta transformare, este Felix Sima din “Enigma Otiliei” de George Calinescu. Romanul pune in centrul narativ al actiunii formarea personalitatii lui Felix, el incepe acolo unde se termina drumul lui Felix, si anume la casa lui Costache Giurgiuveanu,in imprejurari specifice ,intre oameni noi, necunoscuti ca tip social in maideaproape de Felix, el se difera de dinsii, si este nevoit sa se adapteze. Din text il vedem pe Felix inainte de a nimeri in casa lui Costache G.:”tinarul mergea atent de-a lungul zidurilor, scurtind acolo unde lumina slaba a felinarilor ingaduia numerile caselor. Uniforma neagra ii era strinsa bine pe talie, ca un vesmint militar, iar gulerul tare si extrem inalt si sapca umflata ii dadeau aer barbatesc si elegant. Fata ii era juvenila si prelungita, aproximativ fimenina din pricina suvitelor mari de par ce-I cadeau de sub sapca.”, aici Felix este prezentat ca un tinar intellectual, care are stilul sau si este destul de atent. El infrunta numeroase greutati, nimeni nu crede in potentialul lui, de exemplu: Aglae il priveste cu austeritate, vazind in el inca un posibil pretendent la averea lui C. Giurgiuveanu, ea nu este increzuta in cariera pe care baiatul se stradueste sa si-o faca:”medicina cere ani multi,cheltuiala, intretinere. Un orfan trebuie sa-si faca acolo repede o cariera, san u cad ape capul altuia”, prin ce il jigneste pe Felix:”Vai ce spui tanti Aglae. Felix nu cade pe capul nimaui,reprosa Otilia.”. Inca o problema a baiatului devine insusi Otilia, chia din prima seară in aceasta casa sta sub semnul visului si alimaginii fetei:”Prin minte i se perindeau toate sexual plarile din cursul acestei seri caudate,figura spina a batrinului, scarile scirtiitoare, chipurile din odae.”. Procesul de transformare si adaptare a lui Felix la noua societate decurge cumplit de rapid:”Cu timpul Felix se obisnui cu libertatea… care contrasta cu rigoarea vietii lui de pina acum… Libertatea ii risipise timiditatea si-i daduse sentimentul valorii lui personale… Astepta cu nerabdare sa se deschida universitatea, pentru a se pune cu aprindere pe munca, voia sa-si faca o cariera solida cit mai curind.”, aici el apare ca un matur independent, dornic de-a infrunta greutatile vietii. Plecarea Otiliei la Paris cu Pascalopol il deznajduieste, insa el nu renunta la cariera, esecul in dragoste il maturizeaza, el intelege ca intr-o societate degradata in esentile ei morale dragostea nu mai poate fi un sentiment pur,casatoria devinind o afacere pentru supravietuire. Felix insusi “se casatori intr-un chip care se chiama stralucit, si intra prin sotie, intr-un cerc de personalitati influente.”. adoliscentul de odinioara,care credea in dragoste si cinste, devine ca toti ceilalti care il inconjoara. “sa-mi fac o educatie de om. Voifi ambitios, nu orgolios.”, anume ambitiile il ajuta sa se remarce pe plan professional. Din toate cele spuse mai sus, reiese ca dezamagirea si suferintele iubirii nu-l deprima, ce din potriva il otelesc, luciditatea il directioneaza catre intelegerea faptului ca societatea este degradata din cauza puterii pe care o are banul, si ca nu exista alta sansa de supravietuire decit adaptarea totela la regulile ei.
Inca un personaj realist care sufera o transformare asemanatoare cu cea a lui Felix, este Rusanda Ciubotaru din nuvela “Frunze de dor” de Ion Druta. Din text , putem afla ca Rusanda se afla “la virsta inbobocirii dragostei”, si ca ea este legata firesc si rezistent de viata satului . Dar asemanarea Rusandei cu Felix , este doar prin aceea ca ambii sunt intelectuati, si aici se sfirseste asemanarea. Rusanda intelegind diferenta dintre tarani si intelectuali, devine invatatoare. Scriitorul da un sens profund transformarii Rusandei in profesoara; el afirma ca este vorba de” un mecanism nespus de adinc ascuns, pe care l-as numi discreditarea valorilor”. “Dumneata nu prea esti bun de invatator, dar uite noi te facem, in schimb dumneata toata viata ai sa tii minte ca noi te-am facut invatator… Si uite in felul acesta atit a fost framintata aceasta lume cu discreditarea valorilor naturale , incit mai fiecare din noi nu si-a trait viata pe care ar fi vrut s-o traiasca, n-a facut ceea ce ar fi vrut s-o traiasca, n-a facut ceea c ear fi vrut sa faca in viata lui si ar fi fost capabil s-o faca, dar n-a facut, admitem ca nici n-a iubit pe cel pe care ar fi vrut sa-l iubeasca…”
Rusandra n-a avut niciodata vre-un gind meschin referitor la noua sa profesie, ca n-are nici o vina, vina este a istorie a careia roata se dovedeste si in cazul Rusandei, fatala. Chiar,, smulsa” din tagma taramilor, ea mai crede ca ramine alaturi de Gheorghe; chiar cind discuta cu invatatorul Pinzaru, dar diferenta este enorma intre tarani si intelectuali, noul nu poate sta alaturi de vechi. Societatea a mai schimbat un om. Rusanda ca si Felix renunta la dragoste pentru cariera. Amareala ,,Frunze de dor” vine de la adevarul ca priminirile sociale au influentat puternic personajul, determinindu-l sa-si tradeze chiar si dragostea.
Un alt personaj realist care trece prin transformare este Apostol Bologa din romanul ,,Padurea spinzuratilor” de Liviu Rebreanu. El prezinta intelectualul ce traieste o drama de constiinta, un tragic conflict interior declansat de sentimental datoriei de cetatian, ce-I revine din legile statului austro-ungar si apartenenta la etnia romaneasca. Tatal il educa ca pe un patriot: ,,ca barbat sa-ti faci datoria sis a nu uiti niciodata ca esti roman.”, avind aceasta structura educationala, copilul evolueaza cu o baza de prinxcipii solide. Ca student la facultatea de filozofie, cu sufletul plin de indoieli, cauta certitudini in stiinta, care crede ca ii poate oferi ,,un adevar absolut”. Isi formuleaza aici citeva principii asupra vietii, eticii, considerind ca ,,omul solitar nu e cu nimic mai mult de cit un vierme” si ca numai ,,colectivitatea organizata devine o forta constructive”. Transformarea lui Apostol din intellectual in soldat a fost accelerata de dragoste, si anume de logodnica sa, care dorea sa-l vada ca erou, cu pieptul plin de medalii, dar pe de alta parte de conceptia sa ca ,,numai razboiul e adevaratul generator de energii” sustinind ideia ca ,,razboiul este adevaratul izvor de viata sic el mai ficace element de selectiune. Numai in fata mortii pricepe omul pretul vietii si numai primejdia ii oteleste sufletul”,dar extrem de curind el se inseala in propriile conceptii formate pina atunci, el se clatin in constiinta sa si isi da seama ,, ce ridicol am fost cu conceptia de viata”, ce ramine numai ,,o formula neroada” de care cum se rusineaza. El dizerteaza, dar este prins si condamnat la moarte. Aceasta transformare lui Apostol Bologa ia costat viata, si iar este de vina mediul social-politic.
Inca un personaj asemanator lui Apostol Bologa este Stefan Gheorghediu, din romanul ,,Ultima noapte de dragoste, intiia noapte de razboi” de Camil Petrescu. Ei se aseamana prin gindirea filosofica si prin faptul ca ambii nimeresc pe front. El face parte dintr-o familie de intelectuali sin u are trebuință de mai multi bani decit ii trebuie. El se izoleaza de lume prin gindurile sale, in aceasta lume el doreste s-o ridice si pe sotia sa Ela, pentru a trai o dragoste eliberata de contingentele commune ale vietii sociale, o dragoste care sa fie numai a lor, numai a lui. Stefan deodata devine bogat, datorita unei rude care i-a lasat o mostenire solida. Si iarasi datorita mediului social-politic se altera viata si a lui Stefan Gheorghediu. El nimereste pe front, devine erou, frontul este unicul loc unde el poate sa se adapteze, in rest el este inadaptat superior. Gheorghediu tinde la o dragoste perfecta, dar mereu este urmarit de ideia ca sotia il inseala, el crede ca poate distruge orice bariera pentru a atinge absolutul in iubire, dar se dovedeste a fi infrint. El sufera din cauza schimbarii Elei, oscilind dramatic intre speranta, tandrete, dispret, chiar ura ,, vedeam cum femeia mea se instraina de zi si zi in toate preocuparile si admiratiile ei, de mine”.El este diferit de cei ce il inconjoara, transformarea nu i-a adus nimic pozitiv, el dispretuie banii care pentru altii inseamna putere. El s-a inselat in momentul cind a ales-o pe Ela; pentru ca ea nu corespunde idealurilor lui ,, Nu mai inselat, m-am inselat”.
Ultimul personaj ales de mine este Nicolae Moromete din romanul ,,Morometii” de Marin Preda. El este o fire diferita care se transforma din taran spre intellectual pe timp ce creste. Aceasta transformare este accelerata de societate, in care taranul nu mai inseamna nimic, si el intelegind aceasta, se straduie sa invete, caci numai carte ail va scapa de saracie si dispret.El poate si asemana prin acest fapt cu Rusanda.
Toate 5 personaje au trecut printr-o transformare cauzata de mediul social-politic, si in cele mai multe cazuri ei se inselau in propriile conceptii si idei. Toate aceste personaje sunt deosebit de diferite, si parca nu ar putea sa le ueasca nimic, dar exista un criteriu care poate fi pus la fiecare , ele toate sunt personaje realiste.