Referate pt toti!

alex · Administrator Data inscrierii: 23/Noi/2007 Mesaje: 25

Impactul aditivilor alimentari
asupra sãnãtãþii omenirii

Într-o perioadã în care alimentaþia este dominatã de articole „artificializate”, în urma procesãrii intense, în care se pãstreazã destul de puþine caracteristici ale materiilor prime, influenþa alimentelor asupra sãnãtãþii omului este un alură de actualitate.
De aceea este trebuință de multã transparenþã ºi de conºtientizarea reducerii riscurilor de indiferent ce naturã.
Intrate insidios în viaþa noastrã de zi ci zi, alimentele toxice au devenit atât de „fireºti”, încât aproape nimeni nu mai sesizeazã pericolul pe care ele îl reprezintã în mod real.
Multor oameni le-ar pãrea deplasat acum sã renunþe la zahãrul alb, la margarinã, la alimente cu amelioratori de aromã, coloranþi sintetici, ºi aºa mai departe …
Deghizatã în tot felul de ambalaje ºi reclame ademenitoare, în culori pastelate ºi cu mirosuri agresiv – apetisante, alimentaþia chimizatã a pãtruns în existenþa fiecãruia dintre noi.
Covârºitoarea majoritate a oamenilor a adoptat deja, de voie, de nevoie, acest tip de alimentaþie, conținând în vedere cã efectele nocive nu se vãd nici dupã o lunã ºi nici dupã un an, ci dupã perioade mari de timp.
Se aud, ce-i drept, în ultima vreme, voci care cer din ce în ce mai insistent ºi cu argumente, reîntoarcerea la naturã.
Comercianþii au gãsit însã o soluþie ingenioasã – au scris pe o mare parte din produse: „natural”, „campion al naturii”, „produs vitaminizat”, „elixir al sãnãtãþii”, etc.
Dar de fapt alimentele prelucrate sunt mici amalgamuri de produse ale unor combinate chimice, cu câte ceva organic în ele.
Totuºi, dacã studiem, chiar ºi în fugã, lista cu ce conþine fiecare fabricat pe care îl consumãm, ne putem da seama la ce torturã ne supunem zilnic organismul.
ªtiinþa este condamnatã sã trãiascã împreunã cu incertitudinea, chiar dacã din punctul de vedere al consumatorului aceastã situaþie este dificil de acceptat.
Oricare ar fi constrângerile, siguranþa alimentarã trebuie sã rãmânã obiectivul principal al unei societãþi civilizate.
În hrana noastrã cea de toate zilele se ascund o serie de pericole printre care acele substanþe cu sau fãrã valoare nutritivã care se folosesc la prepararea unor alimente în scopul îmbunãtãþirii calitãþii acestora sau pentru a îngăduie adăugarea unor tehnologii avansate de prelucrare ºi anume aditivii alimentari.
Unii aditivi alimentari sunt obþinuþi din surse naturale – exemple: soia, porumbul, sfecla roºie, alþii se obþin prin sintezã chimicã.
Prezenþa aditivilor alimentari în compoziþia produselor alimentare procesate – fie naturali, fie sintetici – este supusã legislaþiei în vigoare, care stabileºte cantitãþile permise conform normelor de siguranþã.
La începutul anilor 80, Uniunea Europeanã a standardizat utilizarea aditivilor alimentari prin adoptarea unui sistem de codificare al acestora. Astfel aditivii incluºi în lista Uniunii Europene sunt codificaþi cu litera „E”, de la Europa, urmatã de un numãr alocat particular fiecãruia dintre aceºtia.
Acest pretext de simbolizare ******* consumatorii în recunoaºterea aditivilor din alimente, indiferent în ce limbã este redactatã eticheta, garantând astfel cã aceºtia fac parte din lista celor autorizaþi.
Numãrul complet de aditivi acreditaþi conform C.E.E., este de 301, iar lista aditivilor admiºi în România, conform O.M.S. nr. 75/16 XII 1998, este de 201.
În listele internaþionale (ca ºi în cea naþionalã), aditivii sunt clasificaþi în 25 de categorii ºi sunt numerotaþi specific:

Tipul aditivului Codificarea Observaþii
1. Coloranþi E 100 – E 182 Majoritatea încep cu 1
2. Conservanþi E 200 – E 297 Majoritatea încep cu 2
3. Antioxidanþi E 300 – E 390 Majoritatea încep cu 3
4. Emulgatori E 400 – E 496 / E 1000 – E 1001 Emulsificatori
ºi stabilizatori
5. Sãruri de topire E 400 – E 496
6. Agenþi de îngrãºare E 400 – E 496
7. Agenþi de gelifiere E 400 – E 496
8. Stabilizatori E 400 – E 496
9. Agenþi de gust E 600 – E 640
10. Acidifianþi E 300 – E 390
11. Corectori de aciditate ºi PH E 300 – E 390
12. Agenþi antiaglomeranþi E 200 – E 580
13. Amidon modificat E 1400 – E 1450
14. Îndulcitori E 900 – E 999
15. Substanþe de afânare E 400 – E 496
16. Antispumanþi E 500 – E 580
17. Agenþi de suprafaþã ºi albire E 900 – E 999 / E 1500 – E 1520
18. Agenþi de tratare a fãinii E 500 – E 580 / E 900 – E 999
19. Întãritori E 500 – E 580
20. ******* E 1200 – E 1202 / E 1400 – E 1450 / E 1500 – E 1520
21. Sechestranþi E 400 – E 496
22. Enzime E 1100 – E 1105
23. Agenþi de umpluturã -
24. Gaze propulsoare E 900 – E 999
25. Alte categorii -

În sensul prezentelor norme se înþelege prin: ???????????
1. Conservanþii – substanþe care prelungesc perioada de pãstrare a alimentelor prin protejarea lor împotriva alterãrii produse de microorganisme.
Exemple:
- acid benzoic ºi sãrurile lui: E 210 – E 213;
- acid scorbic ºi sãrurile lui: E 200 – E 203;
- SO2, sulfiþi: E 220 – E 228;
- nitrit de K ºi Na: E 249 – E 250;
- nitrat de K sau Na: E 251 – E 252;
- acid acetic ºi sãrurile lui: E 260 – E 261;
- etc.
Legea siguranþei alimentare stipuleazã ca etichetele produsului sã menþioneze conservanþii folosiþi; fie cu numele lor uzual, fie cu numele ingredientelor. Aceeaºi lege stipuleazã cã nu pot fi folosiþi conservanþii pentru a înºela consumatorii, fãcându-i sã creadã cã un anumit aliment aratã altfel decât în realitate.
De exemplu, conservanþii care conþin sulfaþi sunt interziºi a fi folosiþi la carne, pentru cã-i redau acesteia nuanță roºie, ceea ce înseamnã un formă de prospeþime.
Nitraþii ºi nitriþii în combinaþie cu sarea, sunt folosiþi ca antimicrobieni (????????) în cazul produselor din carne, pentru cã stopeazã progresul sporilor de bacterii.
Nitraþii sunt folosiþi ca ºi conservanþi pentru aromatizarea ºi prinderea culorii la carnea roºie, articolele din pui ºi peºte.
Sulfiþii sunt folosiþi, în primul rând, ca ºi antioxidanþi pentru a preveni ºi reduce decolorarea fructelor ºi legumelor, ca de pildă merele ºi cartofii.
Este interzisã folosirea sulfiþilor în alimente care sunt surse de tiaminã (VB1), deoarece ei distrug substanþele nutritive.
Simptomele raportate de ființele receptive la sulfiþi sunt dificultãþi în respiraþie ºi dureri de stomac.

2. Antioxidanþii – substanþe care prelungesc perioada de pãstrare a alimentelor prin protejarea împotriva oxidãrii (râncezirea, schimbarea culorii).
Grãsimile degradate oxidativ au rezultat dãunãtor asupra organismului prin acþiunea distructivã asupra Vitaminelor A, E, C, B1, B2, B6 din alimente, prin lezarea mucoasei gastrice ºi intestinale.
Vitamina C este unul dintre cei mai eficienþi antioxidanþi. Un studiu recent aratã cã vitamina C împiedicã formarea unor nitroamine cancerigene, stimuleazã sistemul imunitar, protejeazã contra distrugerii cromozomilor.

3. Acidifianþii – asigurã protecþia alimentelor împotriva microbilor, crescând aciditatea produsului alimentar.
Exemple:
- acid citric - E 330;
- acid tartric - E 334;
- acid lactic - E 270;
- acid acetic - E 260;
- acid malic - E 296.

4. Substanþe tampon – folosesc la reglarea ºi menþinerea PH-ului specific alimentului.
Din aceastã categorie fac parte sãruri ale acizilor: citric, tartric, malic ( E 331 – E 352)

5. Antispumanþii – reduc sau limiteazã formarea spumei.
E 465 / E 900A – E 900B

6. Emulsificatorii – substanþele care fac posibilã formarea ºi menþinerea unui metiaj omogen.
- lecitina – E 322;
- sãruri ale acizilor graºi – E 470;
- gliceride – E 471 - E 472;
- etc.

Pâinea ºi produsele de panificaþie conþin emulsificatori pentru menþinerea prospeþimii ºi pentru ca aluatul sã poatã sã fie prelucrat în condiþii de producþie de masã. Sunt folosiþi ºi la îngheþatã, prãjituri, friºcã, sosuri, brânzã feta.

7. Gelifianþi – conferã produsului alimentar consistenþã prin formarea unui gel.

8. Sechestranþii – formeazã complexe chimice cu ionii metalici.

9. Stabilizatorii – menþin proprietãþile fizico-chimice.

10. Substanþe de îngroºare – mãresc vâscozitatea.