Referate pt toti!

alex · Administrator Data inscrierii: 23/Noi/2007 Mesaje: 25

DIGESTIA

Aparatrul digestiv realizeazã in activitatea de întrebuințare a produsilor nutritivi o unitate functionala bine coordonata , in care procesele biochimice indeplinesc un rol integrator principal. Participarea diferitelor segmente este strâns corelatã.Ea se desfãºoarã secvenþial, în etape succesive, care se completeazã ºi se influenþeazã îm mare mãsurã prin mecanisme bio-chimice.
În tractul gastrointestinal se diferenþiazã numeroase etaje, cu specializare morfofuncþionalã ºi biochimicã bine definitã. Corespunzator progresiunii conþinutului alimentar ºi necesitãþilor de stârnire ritmicã ºi uneori sincronã, are loc o condiþionare directã în continuitate. Pãtrunderea primelor fracþiuni de alimente în stomac declanºeazã mecanismul excitosecretor antral, mediat de gastrinã. Primele boluri de chim gastric determinã, prin acþiunea produºilor digestiei intragastrice ºi a acidului clorhidric, activarea secreþiei duodenale de hormoni. Prin intermediul acestora este stimulatã activitatea enzimosecretorie ºi motorie a intestinului. Aceastã legãturã directã intersegmentarã este asiguratã concomitent ºi prin mecanisme neurale, reflexe. Existenþa unui pace-macker al motilitãþii intestinalecu sediu duodenal, sau a unor reflexe ca cel gastrocolic, atestã existenþa intercondiþionãrii neurovegetative. Mediatorii chimici asigurã însã ãi o relaþie de tip feedback. Secretina elaboratã intraduodenal inhibeazã secreþia gastricã, enterogastronul are o acþiune asemãnãtoare etc. Nu poate fi neglijatã nici producþia de pelipeptide vasoactive, care pot influenþa în mod difuz tonusul foncþional al epiteliului digestiv prin intermediul irigaþiei sanguine Mecanismele biochimice intervin preponderat ºi la integrarea funcºionalã dugestivã a secreþiei biliare ºi pancreatice. Acºiunea hormonilor duodenali are în acestã privinþã importanþã principalã. Enterokinaza îndeplineste rolul de activ al tripsinogenului pancreatic, pH-ul regleazã debitul de bicarbonaþi. Aportul ficatului, prin sãrurile biliare, ºi al pancreasului, prin enzimele hidrolitice, au la rândul lor, un rol determinat ºi, sub unele aspecte, chiar indispensabil pentru digestie. Acþiunea sãrurilui biliare se prelungeºte intraenterocitar asupra scintãrii ºi transportului produºilor nutritive. Circuitul enterohepatic reprezintã încã o modalitate de dublã condiþionare între viscere sinergice.
Este de întocmai unitarã ºi activitatea de protecþie a mucoasei digestive. Bariera gastricã acidã reprezintã unul din mecanismele care ajută la menþinerea eubiozei intestinale. Secreþia de mucoproteine ºi cu deosebire cea de imunoglobuline nu pot fi privite decât integrativ, fiid vorba de acceºi stimul ºi de aceeºi clasã de produse biologice.
Digestia implicã ºi intervenþia esenþialã a florei bacteriene în fermentaþie ºi putrefacþie au în hidroliza celulozei în primul rând. În condiþii patologice se pot dezvolta dezechilibre ale celor douã pricese fundamentale sau insuficienþe globale ale scindãrii. Prezenþa bacteriilor patogene în segmente proximale determinã fenomene care anua au loc în mod normal, ca degradarea ºi inactivitatea sãrurilor biliare, sau consumul competitiv de factori nutritivi esenþiali.
Legãtura cu metabolismul general se face ºi prin intervenþia directã a organelor digestive în sinteza ºi degradare aunui mare numãr de produse. Din acest punct de vedere rulul ficatului este central. Afectare acestuia induce astfel dereglãri ale metabolismului glucidic, protidic, lipidic sau hidroelectrolitic, dar ºi ale hemostaziei endocrine. Prin insuficienþã hepatocitarã pot sã aibã loc ºi acumulãri de metabiliþi toxici, cu repercusiuni asupra unui numãr mare de viscere.

Patologia biochimicã a secreþiei gastrice

Stomacul este cãptuºit în interior de o mucoasã care conþine în grosimea ei glandele gastrice. Existã douã zone gastrice care au structurã celularã ºi funcþii deosebite:
 Zona glandelor fundice situatã în porþiunea verticalã a stomacului
 Zona glandelor pilorice dispusã în porþiunea orizontalã gastricã
Toate celulele glandelor gastrice secretã produsul lor în lumenul gastric, alcãtuind sucul gastric, care rezultã din amestecul secreþiei parietale cu secreþia neparietalã.
Secreþia parietalã se compune din acid clorhidric, factor intrinesc ºi apã iar secreþia neparietalã include produsele glandelor pilorice ºi cardiale, ale epiteliului de suprafaþã ale glandelor mucoide ºi ale celulelor peptice din glandele fundice, precum ºi materialele care trec direct din plasmã, cum ar fi proteinele serice ºi electroliþii.
Compoziþia sucului gastric uman
Sucul gastric conþine 99,4% apã care provine din interstiþiu ºi vase, restul fiind alcãtuit din HCl, proteaze, mucus ºi electroliþi.el este izotonic în raport cu plasma ºi are densitatea 1001-1010. apa este transportatã pasiv sub acþiunea forþelor osmotice confecționate de transportul ionilor H poz. ºi Cl neg. Volumul sucului gastric secretat de omul sãnãtos ãn 24 ore este 2-3 litri.
HCl din sucul gastric are un pH în jur de 1 ºi o concentraþie iniþialã de 150-170 mEq/litru (0,150-0,170 N). el este secretat sub forma unei soluþii apoase de celulele parietale, prin transportul activ al ionilor H poz. ºi Cl neg. Aciditatea sucului gastric este tamponatã de mucinã ºi de cationii Cl neg. ºi CO3H neg., a cãror concentraþie totalã este de 170mEq/litru.

ossbe · Trimis: 20/09/2012 05:47 Titlul subiectului:

I am very happy because find this info thank you very much people!!!)

ossbe · Trimis: 21/09/2012 15:36 Titlul subiectului:

I love how amazing and awesome this is.